1.MOLDOVA NOUĂ  Cumăcitu Obiceiul se ţine în prima luni după Sfintele Paşti si constă în alegerea prietenilor în număr impar, de obicei 3 sau 5 copii cu care se va înfrăţi până la bătrâneţe. Fetele se numesc între ele << cumace >> , iar băieţii  << poţe >>. Se pregăteşte o coroană din salcă, iar copiii se duc sau vin unii la alţii in funcţie de anul precedent (cel care a fost la "poţă" sau la "cumacea" de data asta îl aşteaptă acasă pe celălat). Fiecare va alege pe lângă ouăle roşii care le va duce şi un cadou cu el/ea. Acasă, sub un pom, se învârtesc de 3 ori cântând un cântecel anume şi schimbând între ei/ele cadourile introduse prin coroană ăi tot prin coroană se şi pupă. La sfârşit, mamele rup această coroană, aruncând cât mai sus pe un pom, ceea ce indică creşterea copiilor cât mai mari şi sănătoşi.

2. POJEJENA Ruga sau nedeia reprezintă sărbătoarea prin care oamenii satului bănăţean îşi ţin hramul bisericii lor. Această zi diferă de la un sat la altul. În Pojejena Biserica Ortodoxă Română era unită de cea sârbă, dar înainte de 1900 în urma unor neânţelegeri acestea s-au despărţit şi s-a înfiinţat Biserica Crestin-Ortodoxă Română care îşi ţinea sărbătorile după calendarul nou.Tot cam în acea perioadă nedeia s-a ţinut în prima zi de joi după sărbătoarea Rusaliilor. Însă in anii 1950 in timpul deportărilor locuitorilor din zona Bărăgan s-a hotărat ca nedeia să fie odată cu Rusaliile.

Nedeia este sărbătoarea care mai mult decât oricare altă sărbătoare, îi uneşte pe toţi locuitorii satului şi pe musafiri. De nedeie majoritatea celor care lucrează in alte ţări sau mai departe şi care nu pot veni aşa des acasă acum vin pentru a fi aproape de familie.

Nedeia fiind o sărbătoare religioasă nu implică prea mult oficialităţile locale, ele contribuind doar la strângerea de fonduri alocate bunei desfăşurări a petrecerii care are loc cu ocazia nedeii. Nedeia ţine de duminică până marţi. Pregătirile încep mult înainte pentru că oamenii vor să fie aşa cum s-a obişnuit, multă veselie si voie bună, iar locuitorii să-şi întâmpine cât mai frumos musafirii poftiti si nepoftiti.

Tradiţia spune că înainte în dimineaţa Rusaliilor, prima zi de nedeie, după măturatul drumului ferestrele caselor erau împodobite cu pături ţesute in casă (ponevi) şi << perini >> lucrate manual. Tot atunci se puneau crengi de nuc sau tei si cine vroia << sădea>> chiar şi câte o creangă mare in faţa casei. Din acest obicei nu s-a mai păstrat decât acela de a pune frunze de nuc în ferestrele caselor.

Un alt obicei care cu ocazia nedeii s-a pierdut cu timpul, era acela de a merge la biserică şi la joc îmbrăcaţi in costume populare. De asemenea mâncarea si băutura care se consumă în aceste zile nu se dau de pomană, ci de sănătatea casei, a animalelor şi bunăstarea familiei. Prima zi a nedeii o reprezintă Rusaliile. În a doua zi a nedeii, după slujba de la biserică, intreaga comunitate merge împreună cu preotul, cu steagurile bisericii ca să se sfinţească şi să se binecuvânteze holdele şi roadele câmpului. Se merge pe câmp până la troiţele care sunt amplasate la câteva sute de metri în afara localităţii. Tot atunci se împleteşte o cunună de grâu care va rămâne la steagul mare al bisericii tot anul.

În timpul comunismului acest obicei a fost interzis, dar după anul 1990 a fost reluat, şi practicat an de an de comunitatea creştină din localitate. Fie că sunt sau nu respectate tradiţiile, sărbătoarea nedeii este aşteptată cu nerăbdare de toţi sătenii, bătrâni sau tineri, fete sau băieţi. O astfel de sărbătoare nu poate fi nici înlăturată, nici ştearsă din memoria şi tradiţia satului.

3.CĂRBUNARI  Ruga comunei, anual de Rusalii Făşancul, la lăsatul secului postului Paştelui. În comună nu se organizează târguri. Termenul "farsang" (fasanc - în pronuntie românească) vine din germană şi se traduce "mască".

După aprecieri recente acest obicei (profan la început a ajuns o sărbătoare religioasă) ar fi apărut in lumea germană, maghiară-catolică, extinzându-se in zona ortodoxă a Banatului de Sud, la români si sârbi (sunt si aprecieri ca prima dată fasancul  s-a născut în neolitic legat de cultul fecundităţii si fertilităţii, preluat de daci prin obştea sătească). Începe în prima duminică după Lăsata Secului, cu 6 săptămâni înainte de postul Paştelui. În acea duminică are loc "fasancul cel mic" (al copiilor); luni si marţi este "fasancul cel mare" (al tinerilor căsătoriţi, necăsătoriţi, etc). Initial fasancul dura 6 zile; astăzi numai 3 zile (duminică, luni, marti - românii; luni, marti, sâmbătă - sârbii).

Semnificaţia lui este complexă, mai întâi ca prin ironie, satira, parodie se scot la iveală relele făcute de semeni; neplăcerile, necazurile pricinuite de natură in acel an; apoi şansa purificării corporale şi sufleteşti (simbolic prin atingerea cu nuiaua, mai nou cu o sticlă de plastic) in postul Paştilor, lucru ce-l determină pe om să fie mai bun, mai tolerant, mai realist. De asemenea, fasancul este un spectacol, un carnaval al costumelor şi măştilor, precum o piesă de teatru in aer liber.

4.Înălţarea Domnului Isus Hristos la cer. Această sărbătoare se celebrează în a 40-a zi după Paşti, zi în care după înviere, Domnul Iisus s-a înălţat. Această zi se mai numeşte şi ziua de Ispas sau Paştele Cailor. Denumirea de Ispas vine de la un personaj care conform tradiţiei, ar fi asistat la înălţare. Denumirea de Paştele Cailor vine de la faptul că în această zi, caii se satură, însă numai pe o perioadă limitată la o oră. Această sărbătoarea este foarte importantă pentru religia ortodoxă, fiind la fel de importantă precum sărbătoarea de Paşte. În această zi se mănâcă pentru ultima oară în an ouă roşii, iar salutul prietenesc al oamenilor când se întâlnesc este "Hristos s-a înălţat!", iar răspunsul primit trebuie să fie "Adevărat s-a înălţat!".

Putem enumera şi câteva tradiţii legate de această Sărbătoare de Ispas:
-Oamenii se încing cu foi de nuc la brâu, pentru că şi Iisus Hristos şi-a pus când s-a înălţat;
-Vitele se bat cu leuştean, ca să se ingraşe;
-În această sfântă zi, nu se dă foc şi sare din casă. Explicaţia populară este simplă: nu se dă foc, pentru că tot anul vei avea huit, şi nici sare, pentru că vacile nu vor avea smântână.
- Nu se seamănă după Ispas, pentru că respectiva plantă nu va rodi.

5.CORONINI Numele actual al comunei provine de la cel al contelui Johann Baptist Coronini-Cronberg, preşedintele administraţiei imperiale a voivodatului Serbiei şi a Banatului Timişan între 1849-1859.

Ruga - 20 iulie de Sf. Ilie. În fiecare an, pe data de 20 iulie, lumea crestină îl cinsteşte pe unul dintre cei mai mari profeţi ai Vechiului Testament: Sfântul Ilie. Acest sfânt era de origine din ţinutul Tesvi, in Galaad, de unde îi vine şi numele de "Tesviteanul" şi era fiul unui preot al legii vechi. Sfântul Proroc Ilie s-a născut cu aproximativ 900 de ani înainte de Isus Hristos intr-o perioadă grea a istoriei poporului ales, când cultul idolilor otrăvea oamenii.

Tradiţie şi obicei de Sfântul Ilie:
- nu se lucreaza de teama pagubelor (trasnete, ploaie, grindina);
- se duc faguri si miere la biserică spre binecuvântare şi se împart de pomană;
- se culeg în zori plante de leac stropite cu sânge de cocoş tăiat deasupra lor;
- se duc berbecii la berbecar.

Dacă tună de Sfântul Ilie, vor fi merele si alunele viermănoase; dacă ploua, va ploua 20 de zile.

6.SICHEVIŢA Ruga Fiind o sărbătoare a bisericii, ruga e şi un prilej de a se da donaţii către aceasta. Astfel, câte unul dintre cei mai marcanti membri ai comunităţii este desemnat, în fiecare an, "naşul rugii". "Naşul" este desemnat de consiliul parohial, ori se oferă voluntar. Acesta, în ziua respectivă, oferă bisericii o donaţie în bani sau obiecte de cult. La slujba religioasă din acea zi  aduce un colac frumos, de sărbătoare. Donaţia naşului se consemnează în registrele bisericii.

Organizarea petrecerii rugii (negeii), cade în sarcina "căpăraşilor". Aceştia sunt de obicei tinerii satului care adună bani de la fiecare casă (ori se hotărăşte o sumă fixă, ori dă fiecare după posibilităţi, dar cum bănăţeanul e om "fălos" nu prea se lasă unii mai prejos decât alţii). Din aceşti bani ei tocmesc muzicanţii ce urmează să cânte la ruga satului.

Petrecerea propriu-zisă are structură diferită de la localitate la localitate. Astfel, in unele localităţi cântă muzica după masă o repriză de 4-5 ore care este "jocul", urmează o pauză pentru cină, iar de la 12 noaptea şi până dimineaţa urmează "balul". A doua zi se cântă de după-amiaza şi până seara un alt "joc", nemaiţinându-se balul. În alte locuri se ţine ruga in ambele zile cu bal, în altele numai cu joc. Fiecare comunitate îşi are tradiţiile proprii legate de desfăşurarea rugii.

7.GÎRNIC Sfânta Cuvioasă Parascheva La 14 octombrie, în fiecare an, Biserica Ortodoxă de pretutindeni prăznuieşte pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. În chip deosebit ea este cinstită in Moldova, întrucât de 350 de ani moaştele ei se găsesc la Iasi. Este cunoscută in popor şi sub numele de "Sfânta Vineri" sau "Vinerea Mare". Cuvioasa Parascheva a trăit în prima jumătate a veacului al XI- lea. S-a născut în Epivat (azi Boiados) in Tracia, pe tarmul Marii Marmara, in apropiere de Constantinopol (azi Istanbul), pe atunci capitala Imperiului Bizantin.

Praznicul (sau "prăznuirea") este ziua la care Biserica sărbătoreşte un sfânt, un eveniment din istoria mântuirii sau sfinte moaşte. Sărbătoarea sau praznicul este o comemorare liturgică şi spirituală a bisericii întregi. Comemorarea, sărbătorirea, prăznuirea cuprinde amintirea vieţii sfintei sărbători prin rugăciuni şi imnuri care se cântă la slujbele bisericii, la care credincioşii sunt invitaţi să participe. Uneori, un praznic poate să fie însoţit sau precedat de o perioadă de post sau ajunare.

8.BERZASCA Sf. Petru şi Pavel după calendarul Iulian Macedonenii sărbătoresc Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel conform calendarului iulian, în 12 Iulie. Prin activitatea lor misionară, ei au aşezat piatra de temelie a bisericii. Sfântul Apostol Pavel este, după Sfântul Evanghelist Ioan, cel mai însemnat scriitor şi gânditor dintre Apostoli. Prin activitatea sa misionară a eliberat creştinismul de servitutea legii mozaice şi a asigurat propovăduirea sa universală.

9.ŞVINIŢA Festivalul Smochinelor Abia după cules incepe treaba.

E vorba de o adevărată artă a gospodinelor. Fiecare familie are propriile sale reţete pentru dulceaţă, ţuica şi vin. Dacă sunt mai multe reţete, atunci e clar că trebuie să se vadă care e mai bună. Fiecare familie îşi protejează reţeta proprie, mostenită din generaţie în generaţie. După ce se culeg, smochinele sunt puse la uscat, "atât cât trebuie". Este şi aici o metodă de uscare, dar pe care nu ne-a spus-o nimeni. Dacă vrei sa faci dulceată, la doua kilograme de fructe adaugi un kilogram de zahăr. Apoi se fierbe in paralel un sirop in care se pun roadele pământului. Se adauga şi sâmbure de nucă, dar nu numai atât. Fiecare smochină este înţepată cu o seringă. Se introduc astfel câteva picături de rom în "carnea" fructului. Dacă faci ţuică, roadele gliei se pun mai întâi la macerat. Mai ştim doar ca iese o licoare foarte tare. Cât despre vin, poţi doar să-l guşti, că de reţetă nici nu se pune problema s-o "miroşi", cel puţin.

10.DUBOVA  Sf. Gheorghe Tradiţia ortodoxă este că Sf. Gheorghe s-a născut în Capadocia intr-o familie creştină, tatăl său fiind general român, iar la vârsta de 30 ani Sf. Gheorghe a devenit la rândul său general în armata lui Diocletian. Sf. Gheorghe s-a ridicat impotriva hotărârilor anti-creştine ale Consiliului de la Nicomedia (303), ceea ce i-a adus persecutii din partea lui Diocletian. A fost chinuit în cele mai cumplite chipuri, otrăvit şi mai apoi decapitat.

"Măsuratul oilor" Ziua de Sângiorz este dedicată începutului sezonului pastoral (varatul) , a primii mulsori a turmei de oi. După numeroase activităţi practice (închiderea ţarinelor, construirea sau repararea stânilor, înţărcatul mieilor, tunsul oilor şi berbecilor) şi juridice (asocierea proprietarilor de oi pentru formarea stânei, însemnarea oilor, angajarea ciobanilor, plata păşunatului etc.). La "Măsuratul oilor" se măsoară laptele de la oile fiecărui deţinător de oi, după care se calculează cantitatea de brânză cuvenită la spargerea stânei (toamna). La unele stâni este invitat preotul, spre a binacuvânta turma de oi. După terminarea mulsului, sunt pregătite mâncăruri cu specific păstoresc (friptura de miel, balmaş cu mămăligă, mămăligă cu lapte, cârnaţi, ţuică fiartă, etc), iar participanţii se avântă în discuţii, insoţite de muzică şi voie bună.Fiecare familie deţinătoare de animale care dau lapte, pregăteşte un colac rotund, în care se pun ouă roşii. Două persoane din familie (de obicei copii) "trag colacul" sub o vacă sau o oaie, împărţindu-l in două. În timpul tragerii colacului prima persoană spune "cucu!", cea de-a doua persoană raspunde "răscucu!", prin aceasta fiind anulată puterea cucului de a lua şi strica laptele. După aceea, cu ajutorul unor frunze de scăiete îmbibate in untură de porc, se unge animalul, aceasta semnificând purificarea sa.

  Tradiţii şi obiceiuri

- "Măsuratul Oilor" prima sîmbată a lunii mai- Dubova

- "Nedeie" la sărbătoarea de Sf. Maria Mică, 8 septembrie, Dubova

- "Farsane" sărbătoare cehească, februarie, Eibental

- "Sfînta Varvara" 3 decembrie, Baia Noua(Ziua Minerului)

11.EŞELNIŢA Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul În această lună, în ziua a douazecea, pomenirea suirii la cer cea de foc purtătoare a sfântului, măritului Prooroc Ilie Tesviteanul. Sfântul si marele Profet Ilie, acest înger întrupat în carne ce a primit de la Dumnezeu puterea de a deschide şi închide cerurile, era de origine din Tesvi in Galaad. Tradiţia apocrifă, care a transmis aceste detalii despre naşterea Profetului, precizează că el era din tribul lui Aron şi deci era Preot.

-Zilele Eşelniţei 9-10 mai
 -Ziua copilului 1 iunie
 -20 iulie - Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul
 -15 august - Adormirea Maicii Domnului
 -Nedei 20-21 iulie, 15-16 august

12. ILOVIŢA Balul izmenelor  În acastă zi se organizează un bal popular, iar toţi cei care vin la căminul cultural din centrul satului trebuie neapărat să fie imbrăcaţi în "cioareci olteneşti". Balul cioarecilor olteneşti a ajuns la cea de-a X-a ediţie şi a fost preluat din Banat, Iloviţa fiind amplasată în zona de interferenţă a Banatului cu Mehedinţiul. Organizatorul şi oamenii care au dat naştere acestui nou obicei din Mehedinţi, îi îndeamnă pe băieţi ca la fiecare sărbătoare mare să se îmbrace aşa cum o făceau cei bătrâni, pentru a nu se pierde traditia.

Balul la care participă peste 40 de perechi imbrăcate în izmene şi costume populare este adevărata sărbatoare a localnicilor, care se strâng cu mic, cu mare în centrul satului, sala Căminului Cultural fiind neîncăpătoare. Cei prezenţi joacă şi chiuie pe acorduri muzicale olteneşti, dar şi bănăţene până la ivirea zorilor.

13.BREZNIŢA DE OCOL Naşterea Maicii Domnului ("Sfânta Maria Mică"), pe 8 septembrie, iar pe 12 septembrie, în Biserica Româno-Catolică se sărbătoreşte Sfântul Nume al Mariei (aluzie la respectul datorat Maicii Sfinte şi încrederea în puterea invocării respectuoase a acestui nume, ca semn de binecuvântare şi tărie în faţa ispitelor). Cuvântul Maria, este în general considerat ca fiind originar din limba ebraică şi ar proveni din Maryam cu varianta Miryam, numele surorii mai mari a lui Moise.

14.ORŞOVA Zilele Municipiului Orşova Zilele Orşovei se sărbătoresc, în fiecare an, în preajma zilei de Sfânta Maria, patroana spirituală a localităţii. Municipiul, situat la confluenţa Dunării cu râul Cerna, are în prezent aproximativ 30.000 de locuitori. Localitatea este cunoscută din antichitate ca fiind cetate dacică, apoi una daco-romană, denumita Colonia Zermensis, şi apoi ca municipiu, sub numele de Dierna, care a fost un important punct vamal fiscal, intre Moesia Superior şi Dacia.

Se fac croazieri pe Clisura Dunării şi vor avea loc manifestări culturale şi concursuri iar invitaţii, atât interpreţi de muzică populară cât şi de muzică uşoară, sunt nume sonore.Cele trei zile de petrecere se vor încheia cu focuri de artificii.

Peste zece mii de persoane sânt aşteptate să petreacă pe faleza din centrul municipiului. "Manifestarea" va debuta cu un festival al tineretului, care va avea loc în faţa Casei de Cultură. Pe insula Pescăruş se vor desfăşura Zilele Marinei, de la care nu vor lipsi prinderea porcului, nunta cu bucluc şi alte jocuri marinăreşti. Va fi şi un spectacol de muzică populară, unde vor fi peste 300 de participanţi.