Art.1.
Parcul Natural Porţile de Fier (PNPF), este arie
protejată de interes naţional înfiinţată
în baza Legii
nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naţional "secţiunea a III-a " zone protejate.
Art.2.
(1)
PNPF
face parte din
categoria parcurilor naturale care, potrivit
O.U.G.57/2007 are drept scop protecţia şi conservarea
unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea
activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat
o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică
şi/sau culturală, deseori cu o mare diversitate
biologică.
(2) Managementul PNPF urmăreşte menţinerea
interacţiunii armonioase a omului cu natura prin
protejarea diversităţii
habitatelor
şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor
tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi
consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii
tradiţionale ale populaţiei locale. De asemenea, se
oferă publicului posibilităţi de recreere
şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi
educaţionale.
(3)
PNPF corespunde categoriei V IUCN "Peisaj
protejat: arie protejată administrată în principal
pentru conservarea
peisajului
şi recreere".
Art.3.
Suprafaţa PNPF, conform Legii nr. 5/2000, este de
115.655,80 ha, fiind cuprinsă în limitele stabilite
prin Hotărârea de Guvern nr. 230/2003.
Art.4.
(1) Zonarea interioară a PNPF este reglementată de
Ordinul nr. 552/2003 al Ministerului Agriculturii
Pădurilor Apelor si
Mediului,
Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004, Legea nr.
345/2006, O.U.G. 57/2007 si Planul de Management (PM)
al PNPF, cuprinzând:
a) Zonele
de protecţie integrală, cuprind cele mai valoroase
bunuri ale patrimoniului natural din interiorul PNPF,
descrise
si
delimitate potrivit PM.
b) Zonele
de management durabil,
descrise si delimitate potrivit PM,
fac trecerea între zonele cu protecţie integrală şi
cele
de dezvoltare durabilă.
c) Zonele de dezvoltare durabila a
activităţilor umane, cuprind toate celelalte suprafete
de pe raza PNPF, neincluse in primele doua
categorii, descrise si delimitate potrivit PM.
(2) Zonarea interioară a PNPF poate
suferi modificări odata cu cele ale planului de
management, în condiţiile legii.
Art.5.
Responsabilitatea managementului PNPF, potrivit
Contractului de Administrare nr. 731 / 22.05.2004
încheiat între
Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor şi Regia
Naţională a Pădurilor - ROMSILVA, revine Administraţiei
Parcului Natural Porţile de Fier (AP).
Art.6.
Resursele
financiare ale AP, necesare funcţionării acesteia
şi implementării PM, se asigură din bugetul
administratorului,
respectiv a instituţiei care a semnat contractul de
administrare al PNPF cu autoritatea publică
centrală care raspunde de protecţia mediului.
Art.7. (1) Pentru completarea resurselor financiare
necesare bunei administrări a PNPF, potrivit
PM, AP instituie următoarele tarife,
ce urmează a fi avizate de Agenţiei Naţionale
pentru Arii Naturale Protejate, astfel:
a) tarife de avizare a activităţilor ce cad în
atribuţia şi competenţa de avizare a AP;
b)
tarife de
verificare în teren a solicitărilor de avizare;
c) tarife de vizitare turistică a zonelor de
protecţie integrală;
d) tarife de acces a turiştilor pe traseele
turistice;
e)
tarife de închiriere mijloace de agrement (biciclete,
corturi, bărci, unelte de pescuit, binocluri etc.)
f)
tarife campare;
g) tarife de ecologizare a locurilor de campare;
h) tarife recoltare eşantioane pentru activităţi
ştiinţifice şi educative;
i) tarife pentru fotografiere şi filmare în scop
comercial;
j) tarife de însoţire pe trasee turistice;
k) tarife de observaţii faună;
l) tarife pentru excursii navale;
(2) Sumele provenite din aceste tarife se utilizează
după cum urmează:
a) 75% se fac venit la bugetul AP;
b) 25% se fac venit la Agenţia Naţională pentru
Arii Naturale Protejate, pentru a completa subvenţiile
de la bugetul de stat.
(3) Tarifele prevăzute la alin. (1) şi constituite ca
venituri proprii pentru AP, potrivit prevederilor
alin.(2), pot fi utilizate de
către
aceasta pentru desfăşurarea tuturor activităţilor
specifice potrivit PM , precum şi pentru
asigurarea drepturilor de personal ale angajaţilor.
(4) Cuantumul tarifelor prevăzute la alin.(1) este redat
in anexa 1 la ROF, care face parte
integrantă din acesta.
Art.8.
(1) AP poate face oricând propuneri de modificare
a tarifelor prevăzute la art.7, alin.(1) din prezentul,
precum şi
propuneri de instituire a unor noi tarife
(2) Modificarea tarifelor existente şi noile tarife
propuse intră în vigoare numai după aprobarea acestora
de către Agenţia
Naţională pentru Arii Naturale Protejate.
Art.9.
Gestionarea resurselor financiare ale PNPF
cade în sarcina AP şi se realizează cu
respectarea prevederilor legale în
vigoare.
Art.10.
In zonele
de protecţie integrală sunt permise următoarele
activităţi:
a)
ştiinţifice şi
educative, cu avizul AP;
b) activităţi de ecoturism care nu necesită
realizarea de construcţii-investiţii, cu avizul AP;
c) utilizarea raţională a pajiştilor pentru
cosit şi/sau păşunat numai cu animale domestice,
proprietatea membrilor comunităţilor care deţin păşuni
sau care deţin dreptul de utilizare a acestora în orice
formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare,
pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi
efectivele avizate de AP, astfel încât să nu fie
afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi
faună prezente;
d)
localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;
e) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în
vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii
sau comunităţi biotice care constituie obiectul
protecţiei, în baza planului de acţiune provizoriu,
elaborat în acest scop de consiliul ştiinţific şi
valabil până la intrarea în vigoare a planului de
management şi în urma aprobării autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului,
f) intervenţiile în scopul reconstrucţiei
ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării
unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la
propunerea AP şi cu avizul consiliului ştiinţific
si în urma aprobării de către autoritatea publică
centrală pentru protecţia mediului;
g) acţiunile de înlăturare a efectelor unor
calamităţi, la propunerea AP, cu avizul
consiliului ştiinţific şi în urma aprobării autorităţii
publice centrale pentru protecţia mediului.
În cazul în
care calamităţile afectează suprafeţe de pădure,
acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac la
propunerea AP, cu avizul consiliului ştiinţific
si în urma aprobării autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură;
h) acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a
dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de
arbori, şi acţiunile de monitorizare a acestora, cu
avizul APNPF;
i) acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a
dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea
materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar
focare de înmulţire, la propunerea AP, cu avizul
consiliului ştiinţific şi în urma aprobării autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art.11.
In zonele de
management durabil sunt permise următoarele
activităţi:
a) ştiinţifice şi educative, cu avizul AP;
b) activităţi de ecoturism care nu necesită
realizarea de construcţii-investiţii, cu avizul AP;
c) utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit
şi/sau păşunat numai cu animale domestice, de către
proprietarii care deţin păşuni sau care deţin dreptul de
utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin
legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în
perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de AP,
astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi
speciile de floră şi faună prezente;
d)
localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;
e) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în
vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii
sau comunităţi biotice care constituie obiectul
protecţiei, pe baza planului de acţiune provizoriu
elaborat în acest scop de consiliul ştiinţific al
parcului şi valabil până la intrarea în vigoare a
planului de management, dupa aprobarea acestuia de către
autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului;
f) intervenţiile în scopul reconstrucţiei
ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării
unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la
propunerea CS al PNPF si in urma aprobarii
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;
g) acţiunile de înlăturare a efectelor unor
calamităţi, cu avizul AP şi în urma aprobării
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
În cazul în
care calamităţile afectează suprafeţe de pădure,
acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu
avizul AP şi în urma aprobării autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură;
h) activităţile de protecţie a pădurilor,
acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a
dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea
materialului lemnos din pădure în cantităţi care
depăşesc prevederile amenajamentelor, cu avizul AP
si în urma aprobării autorităţii publice centrale
care răspunde de silvicultură;
i)
activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse
regenerabile, în limita capacităţii productive şi de
suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus,
precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de
plante medicinale, cu respectarea normativelor în
vigoare. Acestea se pot desfăşura numai de persoanele
fizice şi juridice care deţin/administrează terenuri în
interiorul PNPF sau de comunităţile locale, cu
aprobarea AP;
j) activităţi tradiţionale de cultivare a
terenurilor agricole şi de creştere a animalelor, precum
şi alte activităţi tradiţionale efectuate de
comunităţile locale, cu avizul AP;
k) lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor şi lucrări de conservare, cu avizul AP;
l) aplicarea de tratamente silvice care
promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor:
tratamentul tăierilor de transformare spre grădinarit,
tratamentul
tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul
tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv,
tratamentul tăierilor succesive clasice sau în margine
de masiv, tratamentul tăierilor în crâng, în salcâmete
şi în zăvoaie de plop şi salcie. În cazul arboretelor de
plop euramerican se poate aplica şi tratamentul
tăierilor rase în parchete mici, iar în arboretele de
molid, tăieri rase pe parcelele de maximum 1 ha, cu
avizul AP
m)
activităţi de vânătoare, cu avizul AP;
n) activităţi de pescuit sportiv, cu avizul AP.
Art.12.
In
zonele de dezvoltare durabilă se permit
activităţi
de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes
turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare
durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a
oricăror efecte negative semnificative asupra
biodiversităţii, cu respectarea prevederilor din
planurile de management:
a) activităţi de vânătoare, cu avizul AP;
b) activităţi tradiţionale de cultivare a
terenurilor agricole şi de creştere a animalelor;
c)
activităţi de pescuit sportiv;
d)
activităţi de pescuit industrial şi piscicultură, cu
avizul AP;
e) activităţi de exploatare a resurselor
minerale neregenerabile, cu avizul AP, dacă
această posibilitate este prevăzută în PM al
PNPF şi dacă reprezintă o activitate tradiţională;
f)
lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi
lucrări de conservare;
g) aplicarea de tratamente silvice care
promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor:
tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit,
tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite,
tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine
de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice ori în
margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng în
salcâmetc. şi zăvoaie de plop şi salcie. În zonele de
dezvoltare durabilă din parcurile naţionale se pot
aplica tratamentul tăierilor rase în arboretele de molid
pe suprafeţe de maximum 1 ha, precum şi tratamentul
tăierilor rase în parchete mici în arboretele de plop
euramerican. În zonele de dezvoltare durabilă din
parcurile naturale se poate aplica şi tratamentul
tăierilor rase în parchete mici în arboretele de molid
pe suprafeţe de maximum 1 ha şi plop euramerican;
h) activităţi specifice modului de producţie
ecologic de cultivare a terenului agricol şi creşterea
animalelor, în conformitate cu legislaţia specifică din
sistemul de agricultură ecologică;
j)
alte activităţi tradiţionale efectuate de
comunităţile locale.
Art.13.
In
zonele de protecţie integrală
sunt
interzise:
a)
orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor
naturale, precum şi orice forme de folosire a
terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau
de conservare;
b) activităţile de construcţii-investiţii, cu
excepţia celor destinate administrării ariei naturale
protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică
ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale
sau prevenirii unor calamităţi naturale.
c)
activităţile prevăzute la art.10 fără avizele,
aprobările şi în condiţiile specificate;
d) 1)
Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol
sau silvic de terenuri.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin.(1), scoaterea
definitivă sau temporară din circuitul agricol sau
silvic se poate face numai pentru obiective care vizează
asigurarea securităţii naţionale, asigurarea
securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor şi
prevenirea catastrofelor naturale sau pentru obiectivele
destinate cercetării ştiinţifice şi bunei administrări a
PNPF.
(3) Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul
agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale
protejate, conform alin. (2), se face numai cu acordul
APNPF si în urma aprobării autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului şi a autorităţii
publice centrale în domeniul agriculturii şi/sau
silviculturii.
Art.14.
In zonele de
management durabil
sunt
interzise :
a)
orice alte
activităţi cu excepţia celor prevăzute la art.11 ;
b)
activităţile de la art.11 fără avizele, aprobările şi în
condiţiile specificate ;
c)
orice
forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale,
precum şi orice forme de folosire a terenurilor,
incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de
conservare;
d)
activităţile de construcţii-investiţii, cu excepţia
celor destinate administrării ariei naturale protejate
şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a
celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau
prevenirii unor calamităţi naturale.
e)
(1)
Scoaterea
definitivă sau temporară din circuitul agricol sau
silvic de terenuri.
(2)
Prin excepţie de la prevederile alin.(1), scoaterea
definitivă sau temporară din circuitul agricol sau
silvic se poate face numai pentru obiective care vizează
asigurarea securităţii naţionale, asigurarea securităţii,
sănătăţii oamenilor şi animalelor şi prevenirea
catastrofelor naturale sau pentru obiectivele destinate
cercetării ştiinţifice şi bunei administrări a PNPF.
(3)
Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol
sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale
protejate, conform alin. (2), se face numai cu acordul
APNPF şi în urma aprobării autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului şi a autorităţii
publice centrale în domeniul agriculturii şi/sau
silviculturii.
Art.15.
(1)
Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre,
acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări,
inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B, din
OUG 57/2007, precum şi speciile incluse în lista roşie
naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale
protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise:
a)
orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere
sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor
natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor
biologic;
b) perturbarea intenţionată în cursul perioadei
de reproducere, de creştere, de hibernare şi de
migraţie;
c) deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea
intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
d) deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de
reproducere ori de odihnă;
e) recoltarea florilor şi a fructelor, culegerea,
tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie a
acestor plante în habitatele lor naturale, în oricare
dintre stadiile ciclului lor biologic;
f)
deţinerea, transportul, comerţul sau schimburile în
orice scop ale exemplarelor luate din natură, în oricare
dintre stadiile ciclului lor biologic.
(2) Pentru
toate speciile de păsări sunt interzise:
a) uciderea sau capturarea intenţionată,
indiferent de metoda utilizată;
b) deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea
intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
c) culegerea ouălor din natură şi păstrarea
acestora, chiar dacă sunt goale;
d) perturbarea intenţionată, în special în cursul
perioadei de reproducere, de creştere şi de migraţie;
e) deţinerea exemplarelor din speciile pentru
care sunt interzise vânarea şi capturarea;
f) comercializarea, deţinerea şi/sau
transportul în scopul comercializării acestora în stare
vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse
provenite de la acestea, uşor de identificat.
(3) Speciile de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C din
OUG 57/2007 sunt acceptate la vânătoare, în afara
perioadelor de reproducere şi creştere a puilor.
(4) În cazul speciilor de păsări migratoare prevăzute în
anexa nr. 5 C din OUG 57/2007, este interzisă vânarea
acestora în perioada lor de reproducere sau pe parcursul
rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit.
(5) Activităţile prevăzute la alin. (2) lit. f) nu sunt
interzise în cazul speciilor prevăzute în anexa nr. 5 D
din OUG 57/2007, cu condiţia să fi fost capturate sau
ucise ori obţinute prin mijloace legale.
(6) Pentru speciile indicate în anexa nr. 5 E din OUG
57/2007, activităţile prevăzute la alin. (2) lit. f) pot
fi permise în baza unei autorizaţii speciale eliberate
de către autoritatea publică centrală pentru protecţia
mediului.
(7)
Autorizaţia prevăzută la alin. (6) se acordă potrivit
procedurii de emitere stabilita prin ordin al
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
Art.16.
În scopul
evitării efectelor negative asupra bunurilor
patrimoniului speologic de pe raza PNPF, se
interzic:
a)
colectările de faună, fosile sau de obiecte de interes
arheologic din peşteri, efectuate fără autorizaţia emisă
de Academia Română, potrivit prevederilor art. 45 din
OUG 57/2007;
b)
utilizarea
neautorizată a peşterilor şi desfăşurarea unor
activităţi ce pot pune în pericol integritatea sau
echilibrul natural al peşterilor;
c) dislocarea, vânzarea, cumpărarea,
colecţionarea speleotemelor sau altor resurse ale
peşterilor;
d) degradarea prin inscripţionare sau poluarea
peşterilor prin depozitarea în interiorul lor ori în
elementele de relief, cu care acestea comunică în mod
direct, de obiecte, deşeuri de orice fel, cadavre,
substanţe toxice şi periculoase, combustibili de orice
natură;
e)
distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor
indicatoare din exteriorul sau din interiorul
peşterilor;
f) efectuarea
neautorizată, în perimetrul de la suprafaţă sau în
apropierea intrării unei peşteri protejate, a unor
lucrări cum ar fi: derocări, defrişări, baraje,
explozii, construcţii;
g)
îngrădirea accesului persoanelor autorizate spre
intrările peşterilor;
h) popularizarea, mediatizarea datelor precise de
identificare şi localizare a peşterilor din clasa A,
care prin natura lor pot conduce la periclitarea
patrimoniului speologic din această categorie.
Art.17.
Pentru evitarea efectelor negative asupra bunurilor
patrimoniului geologic se interzic:
a) distrugerea, perturbarea sau alterarea
siturilor de conservare pentru obiective geologice;
b) dislocarea, prelevarea rocilor, fosilelor,
vegetaţiei de pe aria unui sit de conservare, fără
acordul AP;
c) intrarea în perimetrul protejat fără permisul
de acces eliberat de APNPF;
d) schimbarea regimului juridic al unui sit sau
al unui teren ce cuprinde un sit de conservare de
interes geologic aflat în proprietate publică.
Art.18.
Pe raza
PNPF mai sunt interzise următoarele activităţi:
a) camparea în zonele de protecţie integrală;
b) camparea în zonele de management durabil
fără avizul AP;
c)
aprinderea focului în afara localităţilor cu excepţia
locurilor special amenajate şi semnalizate prin panouri
indicatoare;
d)
abandonarea sau depozitarea deşeurilor de orice fel, cu
excepţia locurilor special amenajate;
e) circulaţia
autovehiculelor, motoretelor, motocicletelor, a altor
vehicule cu motor si a bicicletelor în afara drumurile
publice, forestiere, a traseelor turistice după
indicatoarele sau barierele care le limitează accesul.
f) desfăşurarea
de activităţi comerciale de tip ambulant sau amplasarea
tonetelor fără aprobarea AP, cu excepţia zonelor
de intravilan şi a cabanelor sau pensiunilor turistice
care au aprobările legale de înfiinţare şi funcţionare;
g) distrugerea sau degradarea panourilor informative sau
indicatoare, precum şi a plăcilor, stâlpilor sau
semnelor de marcaj de pe traseele turistice;
h) turismul ecvestru în afara traseelor amenajate şi
semnalizate corespunzător;
i) fotografierea sau filmarea în scop comercial, fără avizul
AP;
j) recoltarea părţii fertile a solului sau a
brazdelor de iarbă, cu excepţia zonelor din intravilan;
k) degradarea construcţiilor, adăposturilor,
podeţelor şi a altor amenajări realizate de AP.
l)
desfăşurarea de activităţi în perimetrul PNPF sau
în vecinătatea acestuia, ce pot să genereze un impact
negativ semnificativ asupra speciilor sălbatice şi
habitatelor naturale ;
Art.19.
(1)
Sunt
interzise activităţile din perimetrele ariilor naturale
protejate sau din vecinătatea acestora care pot să
genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor
sălbatice şi habitatelor naturale pentru care au fost
desemnate, în lipsa actelor de reglementare specifice.
(2)
Planurile şi/sau proiectele publice ori private pentru
care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării
de mediu/evaluării impactului asupra mediului sunt cele
care sunt realizate în cadrul PNPF, indirect
legate
de aceasta sau necesare pentru managementul PNPF, şi care, fie
individual, fie împreună cu alte planuri/proiecte, pot
avea efecte negative semnificative PNPF, avându-se în
vedere obiectivele de conservare.
(3) Acordul de mediu sau avizul de mediu pentru proiectele şi/sau planurile
prevăzute la alin. (2) se emit numai dacă
proiectul/planul nu afectează în mod negativ
integritatea PNPF.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), în cazul în care evaluarea de
mediu/evaluarea impactului asupra mediului relevă efecte
negative semnificative asupra PNPF şi, în lipsa
unor soluţii alternative, proiectul/planul trebuie
totuşi realizat din considerente imperative de interes
public major, inclusiv din raţiuni de ordin social sau
economic, autoritatea competentă pentru protecţia
mediului emite avizul de mediu/acordul de mediu numai
după stabilirea măsurilor compensatorii necesare pentru
a proteja coerenţa reţelei naţionale de arii naturale
protejate sau cea globală a reţelei "Natura 2000", în
cazul siturilor de interes comunitar.
(5) În situaţia în care siturile incluse în reţeaua "Natura 2000",
identificate conform legislaţiei în vigoare, adăpostesc
un tip de habitat natural prioritar şi/sau o specie
prioritară, singurele considerente care pot fi invocate
sunt cele privind:
a) sănătatea sau siguranţa publică;
b) anumite consecinţe benefice de importanţă majoră pentru mediu;
c) alte motive imperative de interes public major asupra cărora s-a obţinut
punctul de vedere al Comisiei Europene.
(6) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului informează
Comisia Europeană asupra măsurilor compensatorii
adoptate pentru a proteja coerenţa globală a reţelei
"Natura 2000".
(7) Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activităţi în
PNPF şi, după caz, în vecinătatea acestuia se
realizează numai cu avizul AP.
Art.20. (1) Construcţiile, dotările şi alte amenajări existente în perimetrul
PNPF, realizate din investiţii publice pe terenuri
ce aparţin domeniului public, vor fi destinate, cu
prioritate, activităţilor administrative şi ştiinţifice
ale AP.
(2) În perimetrul PNPF fiind permis ecoturismul, construcţiile,
dotările şi amenajările prevăzute la alin. (1) pot fi
destinate şi acestui scop, precum şi activităţilor de
educaţie şi instruire ecologică ce se organizează în
cooperare cu autorităţile locale, instituţiile de
învăţământ şi cu organizaţiile neguvernamentale angajate
în activităţi de protecţie şi educaţie ecologică.
Art.21.
În cadrul şantierelor de exploatare, managerii acestora
vor desemna persoane de specialitate sau custozi, după
caz, care să vegheze la protejarea bunurilor geologice
din fronturile de lucru, asigurându-se astfel:
a)
supravegherea permanentă a zonelor de extracţie şi
conservarea materialului de provenienţă paleobiologică
sau minerală;
b) avertizarea lucrătorilor asupra aspectelor ce
privesc conservarea anumitor bunuri geologice ce pot fi
ulterior înregistrate ca situri de conservare sau bunuri
ale patrimoniului geologic;
c) conservarea perimetrelor care au sau pot
dobândi regim de protecţie specială;
d) conservarea colecţiilor de bunuri geologice de
provenienţă locală;
e) colaborarea cu conducerea şantierului şi cu
autorităţile locale;
f) întocmirea de rapoarte periodice asupra
activităţii de conservare, care se înaintează Academiei
Române şi autorităţilor teritoriale pentru protecţia
mediului.
Art.22.
Potrivit OUG 57/2007, art.52, constituie infracţiune şi
se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 1 an
sau cu amendă penală de la 30.000 lei la 60.000 lei
săvârşirea următoarelor fapte:
a)
scoaterea
definitivă sau temporară din circuitul agricol ori
silvic de terenuri de pe raza PNPF, cu excepţia
celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă, pentru
alte obiective decât cele prevăzute la art. 27 alin. (1)
din OUG 57/2007,respectiv numai pentru obiective care
vizează asigurarea securităţii naţionale, asigurarea
securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor şi
prevenirea catastrofelor;
b)
scoaterea
definitivă sau temporară din circuitul agricol ori
silvic de terenuri de pe raza PNPF, fără acordul
AP, emis potrivit prevederilor art. 27 alin. (2)
din OUG 57/2007, respectiv
în baza
aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia
mediului şi a autorităţii publice centrale în domeniul
agriculturii şi/sau silviculturii;
c)
desfăşurarea de activităţi în perimetrul PNPF sau
în vecinătatea acestuia, ce pot să genereze un impact
negativ semnificativ asupra speciilor sălbatice şi
habitatelor naturale, în lipsa actelor de reglementare
specifice;
d)
nerespectarea prevederilor art. 33 alin. (1) şi (2) din
OUG 57/2007, respectiv a art.23, alin.(1) si (2) din
prezentul regulament;
e)
vânarea
speciilor de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C la OUG
57/2007,în perioadele de reproducere şi creştere a
puilor;
f)
vânarea
speciilor de păsări migratoare prevăzute în anexa nr. 5
C la OUG 57/2007, în perioada lor de reproducere sau pe
parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit;
g)
capturarea sau uciderea speciilor de faună sălbatică
prevăzute în anexele nr. 5 A, 5 B, 5 C, 5 D şi 5 E din
OUG 57/2007, precum şi pentru
cazurile în
care se aplică derogări, conform prevederilor art. 38,
din OUG 57/2007, prelevarea, capturarea sau
uciderea speciilor prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B
cu metodele sau mijloacele prevăzute în anexa nr. 6.
h) capturarea sau uciderea speciilor sălbatice cu
mijloace nelegale.
Art.23.
Potrivit
prevederilor art.53 alin(1) din OUG 57/2007, constituie
contravenţie şi se sancţionează cu amendă
contravenţională de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru
persoane fizice şi de la 25.000 lei la 50.000 lei
pentru persoane juridice următoarele fapte:
a)
nerespectarea măsurilor de protecţie, conservare şi
utilizare stabilite cu caracter provizoriu de
autorităţile competente pentru protecţia mediului;
b)
îngrădirea
accesului persoanelor autorizate spre intrările
peşterilor;
c)
neanunţarea descoperirii oricărei peşteri;
d)
distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor
indicatoare din exteriorul sau interiorul ariilor
naturale protejate;
e)
popularizarea, mediatizarea datelor precise de
identificare şi localizare a peşterilor din clasa A,
care prin natura lor pot conduce la periclitarea
patrimoniului speologic din această categorie;
f)
intrarea în
perimetrul protejat fără permisul de acces eliberat de
administrator, respectiv custode;
g)
nedesemnarea, în cadrul şantierelor de exploatare, a
persoanelor de specialitate care să vegheze la
protejarea bunurilor geologice din fronturile de lucru.
Art.24.
Potrivit
prevederilor art.53 alin.(2) din OUG 57/2007, constituie
contravenţie şi se sancţionează cu amendă
contravenţională de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru
persoane fizice şi de la 30.000 lei la 60.000 lei
pentru persoane juridice următoarele fapte:
a)
intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea
protejării anumitor specii, grupuri de specii sau
comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei
în zonele tampon din parcurile naţionale şi parcurile
naturale fără aprobarea autorităţii publice centrale
pentru protecţia mediului, potrivit prevederilor art. 22
alin.(9) lit. e)din OUG 57/2007, respectiv cu
aprobarea planului de acţiune provizoriu de către
autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului,
plan elaborat în acest scop de consiliul ştiinţific al
PNPF şi valabil până la intrarea în vigoare a
planului de management;
b)
intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a
ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor
ecosisteme necorespunzătoare sau degradate din zonele
tampon din parcurile naţionale şi parcurile naturale
fără aprobarea autorităţii publice centrale pentru
protecţia mediului, potrivit prevederilor art. 22
alin.(9) lit. f) din OUG 57/2007, respectiv , la
propunerea consiliului ştiinţific al PNPF, cu
aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia
mediului;
c)
acţiunile
de înlăturare a efectelor unor calamităţi din zonele
tampon din parcurile naţionale şi din parcurile naturale
fără acordul administraţiei ariei naturale protejate,
emis potrivit prevederilor art. 22 alin.(9) lit. g) din
OUG 57/2007, respectiv
cu
acordul AP si în baza aprobării autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură;
d)
activităţile de protecţie a pădurilor, acţiunile de
prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri
care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure
în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor
din zonele de management durabil, fără acordul AP,
emis potrivit prevederilor art. 22 alin.(9) lit. h) din
OUG 57/2007, respectiv în baza aprobării autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură;
e)
utilizarea
unor resurse regenerabile, precum recoltarea de fructe
de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale din
zonele de management durabil din PNPF fără
acordul AP, emis potrivit prevederilor art. 22
alin.(9) lit. i) din OUG 57/2007, respectiv
numai
de persoanele fizice şi juridice care
deţin/administrează terenuri în interiorul parcului sau
de comunităţile locale;
f)nerespectarea
prevederilor art. 44 lit. a)-c) din OUG 57/2007,
respectiv:
-
colectările de faună, fosile sau de obiecte de interes
arheologic din peşteri, efectuate fără autorizaţia emisă
de Academia Română, potrivit prevederilor art. 45,
respective pe baza unei cereri scrise, care va conţine
precizări privind scopul, mijloacele, durata,
proporţiile, garanţiile acţiunii;
- utilizarea
neautorizată a peşterilor şi desfăşurarea unor
activităţi ce pot pune în pericol integritatea sau
echilibrul natural al peşterilor;
- dislocarea, vânzarea, cumpărarea, colecţionarea
speleotemelor sau altor resurse ale peşterilor;
g) nefurnizarea informaţiilor şi datelor
solicitate de autorităţile competente pentru protecţia
mediului şi de AP, pentru îndeplinirea
responsabilităţilor pe care le au potrivit dispoziţiilor
OUG 57/2007;
h) interzicerea accesului personalului cu
atribuţii de control din cadrul structurilor proprii ale
autorităţilor prevăzute la art. 50 alin. (1) din OUG
57/2007, în vederea realizării corespunzătoare a
controlului în perimetrul şi în vecinătatea ariilor
naturale protejate, respectiv a personalul cu atribuţii
de control din cadrul structurilor proprii ale:
- Gărzii Naţionale de Mediu;
- Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate;
- Autorităţii publice centrale şi teritoriale pentru
protecţia mediului;
- Administratiei Parcului;
- Autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură şi structurilor teritoriale ale acesteia,
pe domeniul lor de competenţă;
- Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor, pe domeniul său de competenţă, în
ceea ce priveşte activităţile de comerţ cu specii de
floră şi faună sălbatică;
-
Autorităţii Naţionale a Vămilor, pentru operaţiunile
vamale;
- Altor autorităţi cu atribuţii în domeniul protecţiei
mediului.
i)
nerespectarea prevederilor art. 16 lit. f), g) şi h) din
Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97 privind
protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică prin
reglementarea comercializării acestora.
Art.25.
Potrivit prevederilor art.53 alin.(3) din OUG
57/2007,constituie contravenţie şi se sancţionează cu
amendă contravenţională de la 7.500 lei la 15.000 lei
pentru persoane fizice şi de la 50.000 lei la
100.000 lei pentru persoane juridice următoarele
fapte:
a)
nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (5) din OUG
57/2007, respectiv desfasurarea in zonele de protectie
integrala a oricaror activitati cu exceptia celor
prevazute la art.19 din prezentul regulament;
b) intervenţiile
pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării
anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi
biotice care constituie obiectul protecţiei, fără
respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. e) din
OUG 57/2007, respectiv
în baza
aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia
mediului, a planului de acţiune provizoriu, elaborat în
acest scop de consiliul ştiinţific şi valabil până la
intrarea în vigoare a planului de management;
c)
intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a
ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor
ecosisteme necorespunzătoare sau degradate fără
respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. f) din
OUG 57/2007, respectiv la propunerea AP, cu
avizul consiliului ştiinţific si în baza aprobării de
către autoritatea publică centrală pentru protecţia
mediului;
d) acţiunile de înlăturare a efectelor unor
calamităţi fără respectarea prevederilor art. 22 alin.
(6) lit. g) din OUG 57/2007, respectiv la propunerea
AP, cu avizul consiliului ştiinţific si în baza
aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură;
e)
acţiunile
de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor
forestieri care necesită evacuarea materialului lemnos
din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire,
fără respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. i)
din OUG 57/2007, respectiv la propunerea AP,
cu avizul consiliului ştiinţific şi în baza aprobării
autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură;
f)
nerespectarea prevederilor art. 23 alin. (1) şi (2) din
OUG 57/2007, respectiv:
-
desfasurarea in rezervaţiile ştiinţifice a oricaror
activiati umane, cu excepţia activităţilor de cercetare,
educaţie şi de ecoturism, cu limitările
descrise în planurile de management, cu acordul
Academiei Române şi al AP.
- desfasurarea
in rezervaţiile naturale a activităţilor de utilizare a
resurselor naturale. Prin excepţie, sunt permise numai
acele intervenţii care au drept scopuri protejarea şi
promovarea obiectivului pentru care au fost constituite
şi unele activităţi de valorificare durabilă a anumitor
resurse naturale ;
g) comercializarea, deţinerea şi/sau transportul
în scopul comercializării, în stare vie sau moartă, ale
oricăror părţi sau produse provenite de la speciile
prevăzute în anexa nr. 5 E la OUG 57/2007, fără
autorizaţia specială emisă de către autoritatea publică
centrală pentru protecţia mediului, potrivit
prevederilor art. 33 alin. (6) din OUG 57/2007;
h) introducerea de specii sălbatice alohtone fără
efectuarea unei evaluări a impactului acestei
introduceri asupra speciilor de floră şi faună indigene,
potrivit prevederilor art. 34 din OUG 57/2007, respectiv
prin ordin al conducătorului autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului ;
i)
nerespectarea prevederilor art. 48 din OUG 57/2007,
respectiv nedesemnarea,
de catre managerii santierelor de exploatare, de
persoane de specialitate sau custozi, după caz, care să
vegheze la protejarea bunurilor geologice din fronturile
de lucru, care sa asigure :
- supravegherea permanentă a zonelor de extracţie şi
conservarea materialului de provenienţă paleobiologică
sau minerală;
- avertizarea lucrătorilor asupra aspectelor ce privesc
conservarea anumitor bunuri geologice ce pot fi ulterior
înregistrate ca situri de conservare sau bunuri ale
patrimoniului geologic;
- conservarea perimetrelor care au sau pot dobândi regim
de protecţie specială;
- conservarea colecţiilor de bunuri geologice de
provenienţă locală;
- colaborarea cu conducerea şantierului şi cu
autorităţile locale;
- întocmirea de rapoarte periodice asupra activităţii de
conservare, care se înaintează Academiei Române şi
autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului.
j)
comercializarea pe piaţa internă, intracomunitară şi
exportul în orice scop al bunurilor prevăzute la art. 49
alin. (1) din OUG 57/2007, respectiv a florilor de
mină şi a fosilelor de plante şi animale vertebrate şi
nevertebrate, fara acordul autorităţii competente pentru
protecţia mediului, cu avizul prealabil al Academiei
Române ;
k) încălcarea prevederilor art. 16 lit. a), b),
e), i), j) şi k) din Regulamentul Consiliului (CE) nr.
338/97 privind protecţia speciilor de floră şi faună
sălbatică prin reglementarea comercializării acestora,
cu modificările şi completările ulterioare.
Art.26.
Dispozitiile prezentului capitol se completeaza cu
prevederile urmatoarelor acte legislative :
a)
Legea
31/2000 privind stabilea si sanctionarea contraventiilor
silvice, cu modificarile si completarile ulterioare ;
b)
Legea
192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si
acvacultura, cu modificarile si completarile ulterioare ;
c)
Legea 407/2006, a vinatorii si a protectiei fondului
cinegetic, cu modificarile si completarile ulterioare ;
d)
OUG
195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si
completarile ulterioare.
e)
Orice alte
documente legislative, referitoare la arii naturale
protejate, aparute pe perioada de valabilitate a
prezentului Regulament.
inceput de
pagina
|